luni, 20 aprilie 2015

FERTILIZATORI NATURALI


Pentru a creste, a se dezvolta, a face flori sau fructe, plantele au nevoie in primul rand de azot, fosfor, potasiu care trebuie sa se gaseasca in cantitati corespunzatoare in sol.
Pe langa aceastea mai exista si alte substante necesare lor: calciu, magneziu, fier, zinc, cupru etc.
Existenta lor in sol contribuie la fertilitatea acestuia. Insa cum nimic nu e perfect, se poate intampla ca plantele tale sa nu beneficieze de una sau de mai multe substante necesare. Fertilitatea solului constă în cantitatea şi calitatea humusului din el.
Calitatea humusului interacţionează cu starea generală a plantei, cu sănătatea ei, precum şi cu calitatea recoltei. Animalele au nevoie de mai puţină mâncare dacă aceasta provine din sol fertil.
Unul dintre principiile cultivarii legumelor în sistem ecologic este ca nutritia plantelor sa nu se faca cu saruri fertilizante usor solubile, ci sa se faciliteze utilizarea acestora prin intermediul organismelor vii din sol (fungi, bacterii, insecte si viermi). În acest scop, legumicultura ecologica trebuie sa stimuleze activitatea organismelor vii. Cu cât un teren este mai bogat în organisme vii, cu atât este mai fertil, iar plantele vor fi mai rezistente la atacul parazitilor.
1. Principiile de fertilizare în agricultura biologică (organică)
Scopul fertilizărilor este aportul de elemente fertilizante în sol pentru furnizarea unei nutriţii echilibrate şi suficiente. Solul trebuie să fie capabil de a furniza plantelor elemente nutritive din materii organice nepoluate precum şi din îngrăşăminte minerale greu solubile.
Nutriţia să fie echilibrată pentru evitarea carenţelor şi exceselor în unul sau altul dintre elemente şi pentru a obţine produse de o bună calitate nutritivă şi gustativă. Nutriţia să fie suficientă (după cerinţele plantelor) dar nu maximal deoarece scade calitatea produselor (% de substanţă uscată scade şi creşte cel de nitraţi).
În legumicultura ecologica, baza fertilizarii o constituie îngrasamintele organice naturale pregatite dupa o tehnica speciala si îngrasaminte minerale greu solubile cu folosire lenta (faina de fosforite, silicati, saruri potasice naturale).
În afara de dejectiile animale provenite din zootehnie, legumicultura ecologica se bazeaza si pe reciclarea materiei organice, a productiei secundare formata din resturile vegetale care rezulta din gradini, vii, livezi, garduri vii, parcuri si spatii verzi.
Materialele organice (gunoiul de grajd, paiele, frunzele ) introduse în sol în stare proaspata si în cantitati mari pot sa aiba urmari nefavorabile asupra cresterii plantelor, prin blocarea azotului solubil folosit de microorganisme în procesul de descompunere, fenomen cunoscut sub denumirea de ,,foame de azot‘’.
Pentru mentinerea fertilitatii solului se vor aplica doze moderate, aplicate fractionat si nu doze mari care pot inhiba germinatia semintelor, favorizeaza cresterea luxurianta în detrimentul fructificarii si sensibilizeaza plantele fata de atacul bolilor si daunatorilor.
De asemenea, introducerea materiilor organice la adâncime duce la descompunerea lor anaeroba, cu producere de compusi toxici pentru plante.
Substantele nutritive trebuie puse la dispozitia plantelor în mod treptat si în raporturi armonioase corespunzatoare fazelor de vegetatie, tinând cont ca, prin descompunerea materiei organice, unele substante sunt utilizate direct de plante (azotul), altele ca fosforul si magneziul sunt mai întâi folosite de microorganisme si apoi, prin descompunerea materiei organice, revin în solutia solului.
2. Reguli de fertilizare în agricultura biologică (organică)
Îngrăşămintele organice constituie baza fertilizării biologice – ca tehnică îngrăşămintele organice vor fi aplicate de aşa manieră încât niciodată o materie organică proaspătă (nefermentată sau îngrăşăminte verzi) nu va veni în contact cu rădăcinile plantelor. Materiile organice trebuie să fie în prealabil fie compostate fie aşezate la suprafaţă şi apoi încorporate printr-o lucrare superficiala (5-10 cm) în sol.
Îngrăşămintele minerale constituie întotdeauna o completare a fertilităţii organice. Îngrăşămintele minerale se folosesc numai în cantitate mică pentru a completa sau echilibra materia organică. Ca tehnică, îngrăşămintele minerale se aplică sub formă greu solubilă în sol. Aceste minerale insolubile apropiată de forma lor naturală sunt în principal algele şi carbonaţii de calciu, fosfaţii naturali şi pudra (praful) de rocă.
Îngrăşămintele minerale nu vor fi aplicate niciodată sistematic şi ritmic ci numai pe măsura nevoilor solului şi a plantelor.Avantajele utilizarii unor fertilizatori naturali sunt:
·       protejezi solul, mediul, plantele si sanatatea ta;
·       faci economie de bani, avand materiale la indemana;
·       contribui la mentinerea unui sol sanatos;
·       incurajezi formele de viata benefice in gradina;
·       previi eroziunea solului;
·       contribui la fertilizarea solului;
·       reciclezi materiale;
·       contribui la realizarea unui bun drenaj al apei;
·       poti sa modifici pH-ul solului in sensul in care iti doresti (mai acid sau mai alcalin);
·       stimulezi dezvoltarea in mod natural a plantelor;
         plantele devin mai rezistente la boli si daunatori;
·       plantele nu ajung sa depinda de doza regulata de fertilizator chimic ce o aplici tu;
·       furnizezi plantelor nu doar azot, fosfor si potasiu ci si alte substante necesare lor.
·         Se pot folosi pe post de fertilizatori diverse materiale: balega de la anumite animale, iarba, trifoiul, lucerna, fasolea (ingrasamantul verde), zatul de cafea sau cafeaua lichida, malaiul, algele, cenusa, compostul etc. Din anumite plante se pot face fertilizatori lichizi.
Îngrăşămintele folosite în agricultura biologică (organică sau ecologică)  sunt: îngrăşăminte organice, amendamente şi îngrăşăminte minerale naturale

Categorie

Denumire
Compozitia
Mod de folosire















































INGRASAMANT









Alge

CEAI DE ALEGE
- daca locuiesti aproape de mare poti sa beneficiezi de acest fertilizator bogat in substante hranitoare. Inainte de a le pune pe sol sau in compost, algele trebuie spalate de sare. Iata o reteta de ceai:
- Se aduna alge cat sa umple jumatate dintr-un vas, se spala de sare si se acopera cu apa. Se lasa sa stea aproximativ 3 luni. Inainte de utilizare se ia din solutia rezultata o jumatate de cana si se dilueaza in 10 litri de apa. Daca nu este suficient de diluata poate arde plantele. Cu aceasta solutie se stropesc frunzele sau se uda pamantul.







Apa

Apa rezultata din spalarea carnii sau pestelui.este un bun fertilizator dar trebuie filtrata  deoarece bucatile de came sau peste, cand ajung in pamant, putrezesc si emana miros neplacut iar grasimea, se depune pe particulele de pamant si impiedica buna aerisire a radacinilor.
Apa in care s-au fier stiuleti de porumb,legume,oua sau paste fainoase se poate folosi ca fertilizator mai putin cea in care s-au fiert cartofi care este ierbicid.
Biohumusul
toate cele 16 elemente de care plantele au nevoie. Concentraţia azotului, fosfor-ului, potasiului, magneziului, calciului şi ale altor elemente benefice sunt de multe ori mai mari decât în cel mai bogat sol,are un Ph neutru
Este obţinut cu ajutorul râmelor, din dejecţiile animaliere şi resturile vegetale din ferme, fiind cel mai puternic competitor al îngrăşămintelor chimice ca performanţă fertilizantă, dar mai ales ca preţ. Dejecţiile animaliere pot fi de bovine, porcine, cabaline, ovine etc.
Biohumusul îmbunătăţeşte aerarea solului, nu aglutinează, păstrează umiditatea necesară, reduce nevoia de apă, permite un excelent drenaj al solului, nu conţine seminţe de buruieni sau substanţe care împiedică creşterea plantei. Biohumusul a fost clasificat în două categorii: biohumus şi vermicompost. Biohumusul conţine doar excrementele râmelor, pe când vermicompostul conţine, pe lângă excrementele râmelor, şi 50-60% hrană neconsumată de către râme, din care cauză este inferior calitativ biohumusului.
Procesul de copostare cu viermi poate fi descris astfel. 
Resturile vegetale ca paie, fîn, frunze căzute, resturi vegetale de mîncare, compost se amplasează într-un box sau ladă de plastic destinată compostării. Lada trebuie sa aibă un drenaj bine asigurat, orificiile din dosul lăzii vor permite surplusului de apă să se scurgă, şi substratul să rămînă doar umed. Substratul aranjat în lăzi, se lasă pe vreo cîteva zile pentru a verifica dacă temperatura acestuia nu creşte brusc, în cazul în care temperatura creşte şi apare miros neplăcut, este un indiciu că acesta nu este condiţionat bine şi au început procese de fermentare anaerobă. Substratul în acest caz se afînează bine şi se lasă cateva zile să se răcească. În caz contrar viermii introduşi în substrat vor muri... temperatura critică pentru viaţă fiind de 32 grade Celsius. La următoarea etapă se introduc viermii la suprafaţa substratului, în cîteva minute aceştia vor dispărea de pe substrat. La substrat se mai adaugă puţin sol sau nisip acesta trecînd prin intestinul viermilor participă la macerarea hrănii.
Viermii pot procesa o cantitate de substrat egală cu masa corpului său în 24 de ore. Ating maturitatea sexuală în jur la 3 săptămîni şi populaţia de viermi se dublează în jur la o lună - o lună jumătate, după care creşte în progresie geometrică.
Viermii sunt hrăniţi cu regularitate adaugînd substrat în lada de compost. La formarea totală a compostului cu obţinere de biohumus, acesta are un miros placut de sol şi o culoare închisă. Viermii se colectează, şi se refolosesc la următoarele cicluri de compostare. Viermii mai mari pot fi folosiţi pentru pescuit sau ca hrană pentru peşti din iazuri artificiale iar cei mici sa lăsaţi la compostare.Puteţi încerca să obţineţi biohumus chiar acasa aruncînd resturile bucătăriei de la curăţarea legumelor şi fructelor într-o ladă destinată compostării şi adaugînd viermi în aceasta.Procesul de compostare durează în jur la 3-4 luni şi vă răsplăteşte cu un adaos minunat pentru florile dumneavoastră de cameră.
Cenusa
Potasiul si fosforul se gasesc in forme in care pot fi preluate cu usurinta de catre plante.Microelemente magneziu,fier,bor,

Cenusa care se obtine in urma arderii lemnelor,paielor,cocenilor,tulpinilor de floarea soarelui contine o insemnata cantitate din substantele nutritive.
Compozitia cenusii variaza foarte mult in raport cu felul plantei ca si cu varsta acesteia precum si cu conditiile de sol pe care a crescut aceasta.
De regula plantele tinere dau mai multa cenusa decat plantele batrane
Cenusa este un ingrasmant cu potasiu, dar contine si alte elemente pentru care are un sport nutritional mult mai bun decat Ingrasamintele de fabrica cu potasiu.
Cenusa provenita de la floarea soare-lui si risca are aproape acelasi pro-cent de potasiu ca si ingrasamintele de fabrica cum ar fi sarea potasica.
Cenusa de lemne intrucat nu contine clor, este mai buna ca ingrasamant cu potasiu decat ingrasamintele de fabrica care pe langa potasiu au si clor.
Se poate spune ca toate plantele sunt recunoscatoare la aplicarea cenusii ca ingrasamant. Ea trebuie aplicata insa  la plantele care o valorifica mai bine, adica mai intai la cele care nu suporta clorul apoi la radacinoase si apoi la culturile semicere. Actiunea cea mai mare se manifesta pe solurile nisipoase, apoi pe cele nisipolutoase, inmlastinate, turboase si solurile de lunca.Pe solurile acide, cenusa datorita continutului de calciu si a altor substante lesietice contribuie la scaderea aciditatii pamantului.
Ca ingrasmant cenusa se foloseste inainte de insamantare o data cu afanarea, la insamantare pe randurile plantelor sau la cuib, precum si in timpul vegetatie sub forma pulvurenta sau in solutie.
Dozele anuale sunt diferite in functie de felul cenusei, insusirile pamantului si metoda de introducere in sol Inainte se insamantare se folosesc in medie 600-1000kg/ha pentru radacinoase (sfecla/morcovi) si tuberculifere (cartofi) si 1000-1200 kg/ha pentru plantele textle (in canepa) uleioase (floaresoarelui) 
Pe solurile podzolice e recomandat ca dozele sa fie mai mari decat pe solurile acide si cand se insaman-teaza plante ca ierburi , lucerna, trifoi Ca ingrasamant in timpul vegetatie : 300-500 kg/ha la cuib sau pe randurile plantelor: 50-100kg/ha la semanat. Semintele se tavalesc prin cenusa si apoi se seamana sau se face o solutie de o parte cenusa si 5-10 parti apa si se lasa cateva ore se-mintele la inmuiat dupa care se lasa putin sa se zvinte si apoi se seamana.
Coaja de banana
Potasiu
Azotul da verdele plantei, fosforul da rodul plantei si potasiu da imunitatea plantei (in mare), de aceea avem nevoie ca ingrasamant natural coaja de banana sau alte materiale naturale care contin potasiu. Se stie ca rosiile sunt un mare rezervor de potasiu necesar inimii noastre, deci, mai ales la rosii e bine sa adaugam cojile de banane tocate marunt si adaugate in gropile in care pregatim sa le plantam.
Coaja de ou
Calciul face parte din sub-stantele nutritive secundare, necesare plantelor sa creas-ca. Coaja de ou contine 95% carbonat de calciu
- cojile de ou sfaramate se pot pune in gramada de compost
- cojile de ou se usuca, se macina cat mai bine si se incorporeaza in sol, la baza plantelor.
-cojile de ou pisate pot fi amestecate in amestecul de pamant utilizat la insamantare.
-la rosii, se foloseste o portie de coji uscate in groapa de plantare.Se poate preveni putregaiul florilor.
-coji de oua zdrobite, se pot pune in cerc,in jurul unor plante mai tinere,la baza,pentru a descuraja melcii sau viermii sarma, acestia fiind incomodati de marginile ascutite ale cojilor.
-se mai poate folosi apa in care au fiert ouale, se raceste si se uda orice planta .
-poate corecta orice teren, al carui sol este acid, incorporand cojile uscate si pisate in sol, pe teren intins se foloseste varul.
Compostul

un ingrasamant natural intotdeauna la indemana, si o me-toda foarte buna de a recicla o mare parte din resturile naturale, de a reduce volumul de gunoi menajer.
este mai sarac în azot dar mai bogat în celelalte elemente fertilizante(P2O5 K2O, CaO).
Pentru a obtine un compost reusit, trebuie sa tineti cont de trei elemente esentiale: o drenare a apei si un grad de umiditate adecvate, o buna aerisire si in al treilea rand resturi corect alese.un aport regulat de compost, com-pensează pierderea humusului şi redă solurilor cultivate fertilitatea lor naturală.
Compostul reprezintă produsul final al biodegradării controlate (compostării) a deşeurilor organice de natură vegetală sau animală. Este un produs stabil, igienizat şi bogat în humus, ce poate fi utilizat ca îngrăşământ, amendament sau suport de cultură. Coeficientul de mineralizare a humusului este 1,67-1,75%, iar pentru compensarea pierderilor anuale de 1% humus trebuie să aplicăm 10 t/ha/an compost fermentat (10kg/m2), iar creşterea de la 2 la 3% humus va fi realizată în 10 ani dacă se aplică 40 t/ha compost fermentat (4 kg/m2/an).
Fiind o biodegradare contro-lată, microorganismele responsabile, desfăşoară o activitate complexă, condiţionată de patru parametrii esenţiali:Oxigenarea: Procentul de oxigen trebuie să fie suficient de ridicat (20% în mediu). Scăderea lui sub 5% indică apariţia anaerobiozei;
Caracteristicile fizico-chimice ale produselor supuse compostării: raportul adecvat C/N se situează în jur de 25-30/1 şi trebuie diminuat prin compostare până la valori de 10-12: 1;
Temperatura: este manifestarea cea mai bine percepută în compostare, ea asigurând igienizarea-distrugerea germenilor patogeni, a seminţelor de buruieni
Umiditatea: este necesară vieţii microorganismelor; o umiditate de 40-70% este optimă.
Procesul de compostare cuprinde două faze principale:
fază de fermentare/descompunere: degradarea rapidă a materiei or-ganice proaspete de către microorganisme cu degajare de căldură, iar prin menţinerea temperaturii de 60ºC timp de 4 zile se realizează igieni-zarea compostului. Această activitate bacteriană necesită o aprovizionare cu apă şi oxigen. Această fază durează câteva zile până la câteva săptămâni. Se observă, o dată cu reacţiile metabo-lice de degradare, o scădere în volum (de 30-50%) si greutate (40-60%) din cantitatea iniţială, prin pierderea apei şi dioxidului de carbon.
fază de maturare în care are loc biosinteza lentă a humusului, care nu necesită nici apă, nici oxigen şi poate dura câteva luni până când se atinge gradul de maturare urmărit.
Aportul compostului are efecte bene-fice asupra solului manifestate atât fizic şi chimic, cât şi biologic.
EFECTE FIZICE: • Culoarea închisă a solului (datorată humusului) mo-difică comportamentul termic al acestuia şi de asemenea devine mai bun absorbant al luminii cu influenţă benefică în creşterea vegetală;
• Stabilirea structurală şi porozitatea mai bună facilitează creşterea rădăci-nilor şi implicit dezvoltarea vieţii biolo-gice (creşterea activităţii bacteriene a solului);
• Retenţia mai bună a apei de către sol limitează eroziunea;
• Aportul de compost pe solurile argiloase permite o îmbunătăţire a drenajului.-12: 1;
EFECTE CHIMICE:
• O mai bună reglare a cantităţii de elemente nutritive pentru plante;
• Putere de tamponare ridicată (pH);
• O îmbunătăţire a puterii de retenţie a solului în ce priveşte ionii minerali sau organici;
• O acţiune energică(oxidarea C si H);
• Frânarea acidifierii solului.
EFECTE BIOLOGICE:
• Aportul humusului reprezintă sursa de nutriţie pentru flora si fauna solului;
• O acţiune nutritivă progresivă: mineralizarea azotului, eliberarea fosforului şi sulfului.
Gunoiul de grajd
Gunoiul de grajd este un amestec de dejecţii solide şi lichide provenite de la ani-male şi, de materiale grosiere folosite ca aşternut. În majori-tatea cazurilor, gunoiul de grajd are efecte pozitive asu-pra solului şi a plantelor culti-vate, este însă şi o sursă im-portantă de infestare a tere-nurilor cu buruieni şi uneori cu agenţi patogeni şi de polu-are cu azot a solurilor şi a apelor de suprafaţă şi adân-cime.Conţine de regula:
-       azot (0,30-0,60%),
-       fosfor (0,17-0,40%),
-       potasiu (0,10-0,35%)
precum si calciu, magneziu, sulf, fier, zinc
poate fi folosita foarte bine ca ingrasamant, fie aplicata pe sau incor-porat in sol toamna, cand nu mai sunt plante in gradina, fie ca material de compost.
La majoritatea culturilor, gunoiul de grajd, indiferent de tip, se aplică în două sezoane importante:
1. vara – toamna, după recoltarea cerealelor de toamnă şi până la începerea lucrarilor de toamnă
2. primăvara în perioada martie-mai
Cantitatea de gunoi necesară pe parcele cultivate cu plante anuale se calculează înmulţind necesarul anual (10 t/ha- 1kg./m2) cu lungimea rotaţiei (numărul de ani). Gospodăriile şi fermele cu multe tipuri de soluri vor fertiliza prioritar cu gunoi parcelele cu soluri grele. se imprastie 4-5 kg de gunoi pe fiecare mp
Nu se aplica balega proaspata la plante intrucat aceasta le arde. Bogata in substante hranitoare, ea trebuie sa stea aproximativ 6 luni inainte de a o folosi. Trebuie avut in minte ca ceea ce mananca animalele de la care folosesti gunoiul va fi integrat in solul gradinii si in plantele pe care le vei consuma tu.
Efectul de îmbunătăţire a fertilităţii naturale a solului se resimte în cazul utilizării gunoiului de grajd până în al 4-lea an de la aplicare
CEAI DE BALEGA - in 10 litri de apa se pune maxim 1 Kg de balega de vaca. Se amesteca bine si din solutia rezultata se toarna in functie de marimea plantelor, pe sol in jurul fiecareia. Daca plantele sunt mai mici se toarna mai putin. De exemplu, la un ardei matur se toarna o cana (aproximativ 250 ml ), la o rosie mai tanara se toarna maxim 500 ml , iar la una matura maxim 1 litru.
Este bine ca la inceput sa pui mai putin fiindca exista riscul sa arzi plantele. Nu se foloseste solutia la rasaduri din acelasi motiv.
gunoiul se va aplica in primul rand la culturile de castraveti, vinete, varza, conopida, tomate, ardei, cartofi, dovlecei.
1.BALEGARUL DE CAL- este de departe cel mai bun biocombustibil, are apa doar 70%, foarte bogat in hidrocarburi si produsi ce contin azot. Are pH bazic 8-9 si dezvolta o teperatura maxima intre 70-800C.
Energia sa calorica se pierde pana la jumatate in primele doua sap-tamani de fermentatie restul urmand sa se degaje in 7-8 saptamani. De aceea, daca asezam balegar de cal ca pat cald in rasadnite in primele doua saptamani vom obtine tempe-raturi de 60-70 grade Celsius, apoi temperatura va scadea la 30 grade, si se va mentine la aceasta valoare timp de 6-7 sapt. .
2. BALEGARUL DE VACA se deosebeste de cel de cal prin conti-nutul mai mare de apa (75-80%). Din acest motiv temperatura maxima la care ajunge prin fermentatie este de 45 grade Celsius, temperatura ce se degaja tot aproape 2 saptamani. Apoi temperatura scade la 20 de grade celsius pentru urmatoarele 4-5 sapta-mani.. Se poate creste valoarea ener-getica a acestui balegar de vaca prin adaugarea de paie sau rumegus
3. EXCREMENTELE DE OAIE SAU DE CAPRA sunt foarte uscate si trebuie umezite inainte de a fi folosite. Este foarte indicat sa se amestece cu alt tip de balegar deoarece singur fermenteaza lent ajungand la 55 grade Celsius dupa 2 saptamani de la asezarea in patul cald. Se mentine aceasta temperatura cam o saptama-na dupa care ea va scadea pana la 15-20 grade Celsius pentru urmatoa-rele 45-50 de zile.
4. EXCREMENTELE DE PORC nu se folosesc aproape deloc pe post de biocombustibil fiind prea umede si mult prea acide. 
Ele nu reusesc sa incalzeasca deloc rasdnitele dar se pot amesteca cu balegar de cal si cu paie. Poate pe undeva natural acest fapt deoarece porcul este departe de a fi exclusiv ierbivor. De ce se ard rosiile, cand se folosesc excremente proaspete,simplu din cauza aciditatii mari, rezultat al hranei variate ce include si carne, grasimi, etc.
Când animalele sunt hrănite cu nutreţuri concentrate şi fânuri, atunci şi dejecţiile au un conţinut mai bogat în azot, fosfor şi potasiu. 
Când în hrana animală se folo-sesc mai multe furaje fibroase dejec-ţiile au o cantitate mai scazută de substanţe hrănitoare pentru plante
Daca faceti rost de balegar, depozitati-l undeva in curte acoperit pentru a fi ferit de precipitatii si a nu se dilua. Iar dupa ce folositi balegarul in rasadnita si el a fermentat complet, in toamna il puteti amesteca cu pamantul si veti aduce un aport de substante nutritive pentru culturile viitoare sau il amestecati cu pamant si veti obtine un excelent pamant pentru obtinerea rasadurilor tot in sezonul viitor.
Neaparat insa asteptati inche-ierea fermentatiei deoarece aciditatea ridicata si fermentatia in desfasurare va va arde culturile fara mila.
Gunoiul de pasari
foarte bogat în azot, fosfor si potasiu; este de aproximativ de 3 ori mai bogat ca gunoiul de grajd
Modul cel mai indicat de folosire a acestui ingrasamant este in forma de solutie, aplicata in timpul perioadei de vegetatie a plantei. 
Cu cateva zile inainte de intre-buintare, gunoiul maruntit se ameste-ca cu apa, o parte de gunoi si doua parti de apa. 
In ziua in care se face tratarea plantelor se adauga iarasi apa in pro-portie de 1 :10 daca se foloseste pentru tomate, dovlecei, gulii, ceapa si de 1 :20 daca se foloseste pentru castraveti, morcovi, praz. 
La o planta se da 0,3-0,5 l de solutie.
Acesta se poate folosi in doua feluri:
a) fie la cuiburile de rosii, ardei si vinete, in momentul imediat inainte de plantare, gainat uscat ,adunat intr-un sac pe timp de iarna) amestecat cu urzici tocate si putina cenusa de lemne
b) fie depozitat in butoi peste care se toarna apa, cam o galeata de gainat si 20 de l de apa. Acesta se lasa cam zece zile la macerat dupa care se fo-loseste lichidul pana ajungem la ma-teria sedimentata, fara sa amestecam ,dupa care se adauga iar apa, se as-teapta cateva zile si se foloseste si tot asa cam de trei ori. 
Ultimul material ramas va contine mai mult nisip si pietricele pe care le-au inghitit gainile pentru procesul din gusa si se foloseste si el asa solid la dovlecei, de ex.
Este la indemana tuturor celor care au gaini,rate, gaste sau alte pa-sareturi in curte, poate mai la indema-na decat orice alt ingrasamant. Trebuie retinut ca gainatul este extrem de acid ceea ce face ca el sa se foloseasca numai in stare uscata. Se faramiteaza foarte bine pana cand ajunge de consistenta malaiului si se imprastie pe pamant asa uscat inainte de plantarea rasadurilor cu cateva zile. Dupa ce-l imprastiem se uda foarte bine. Nu va feriti sa folositi in amestec cu balegar si paie; acestea sporesc cantitatea de celuloza marind astfel capacitatea calorica.
Faina de coarne

se adauga in amestecul de pamant, in cantitate de 2-3 grame la 1 kg pamant.

Făina de   oase
pulbere alb murdar, aspră la pipăit. conţine în medie 15-34% P2O5 şi 0,7-4% N
Se recomandă prioritar pe solurile cu reacţie acidă sau neutră.

Faina de sange

se adauga in amestecul de pamant, in cantitate de 2-3 grame la 1 kg pamant.

. Îngrăşămintele verzi
















Sunt diferite plante, mai ales leguminoase care se cultivă în mod special, singure sau în amestec, pentru a îmbunătăţii însuşirile solului.

1.Fabaceae (Leguminosae): bob, mazăre, măzăriche, lupin, fasoliţă, soia, trifoi, sulfina (Mellilotus officinalis), etc.
2. Brassicaceae (Cruciferae): rapiţa, muştar etc.
3. Poaceae (Gramineae): secară, triticale( combinative grau/secara) si ovăzul în amestec cu leguminoase anuale. Avantajele folosirii sunt:în cursul creşterii, se comportă ca un mulci viu; absorb substanţe nutritive, împiedicând spălarea lor; odată incorporate în sol, eliberează aceste substanţe nutritive;rădăcinile plantelor verzi au un efect pozitiv asupra solului.
Se recomandă:
• ca aceste îngrăşăminte să fie tocate mărunt 
• uniform împrăştiate pe teren 
• să nu se introducă direct în sol, ci numai după o perioadă de compostare la suprafaţă.
Dintre dezavantajele îngrăşămin-telor verzi sunt: 
• costurile relativ mari cu înfiinţa-rea, recoltarea şi încorporarea culturilor 
 • efectele de blocare a azotului mineral 
• de intensificare a mineralizării materiei organice din sol.
Partile de planta (radacini, frunze, tulpini) ramase pe teren dupa re-coltare constituie o sursa de humus







Mranita 







Se obtine din gunoi de grajd foarte bine putrezit (2-3 ani)
contine o cantitate destul de mare de substante nutritive usor accesibile plantelor si, datorita acestui fapt, se aplica în cantitati de 1-2 ori mai reduse decât bale-garul obisnuit.
Mranita se foloseste la culturile de legume, aplicându-se în mod frec-vent ca îngrasamânt local la tomate, cartofi) sau cu ocazia in-samantarii (la castraveti, pepeni, dovlecei- la cuib) sau la pregatirea diferitelor amestecuri de pamânt pentru rasadnite.
Ea se foloseste in cantitati mai mici (1-2 kg/mp). 
Mulciul

Reprezintă acoperirea solului cu materii organice: resturi vegetale, paie sau frunze, etc. Descompunerea materialelor din mulci duce la creşterea cantitatii de materie organică din sol.
Scoarta de copac

Scoarta de copac maruntita reprezinta atat un strat protector cat si un ingrasamant natural. Inainte de a aduce si imprastia in-grasamantul natural, pamantul din gradina trebuie afanat, iar buruia-na deja crescuta taiata imediat, altfel mai tarziu va veti lovi din nou de ea. Trebuie sa fie asternut un strat cel putin la fel de gros cat un pumn,5 - 7 cm.
In cazul in care exista multe resturi de lemn are o influenta ne-gativa asupra plantelor, deaoarece in procesul de mucegaire retine foarte mult azot. Foarte important este ca acest produs sa nu fie tratat chimic.
Turba

este un amestec de resturi vegetale semidescompuse
Se extrage din turbariile care se formeaza în regiunile cu umiditate mare – în zonele înalte turbarii înalte sau în zonele joase – turbarii joase sau de mlastina.
Urina şi mustul de bălegar
dejecţiile lichide, respectiv, fracţia lichidă a bălegarului produs de animale. Produse organice azotopotasice.
se aplica sub forma de solutie diluata cu 3 – 4 parti de apa. Se administreaza 2 – 3 litri/m2, de regula în cursul perioadei de vegetatie, ca îngrasare suplimen-tara, având un efect rapid. 
compoziţia chimică a urinei şi mustului de bălegar orientează folosirea acestora în două direcţii: Activator al fermentării gunoiului de grajd şi al compostului;
Îngrăşământ cu acţiune rapidă, atât ca îngrăşământ de bază, cât şi foliar.Fertilizarea cu urină şi must de bălegar se face numai o dată la 3-4 ani pentru a evita îm-buruienarea terenurilor şi decalcifi-erea plantelor şi a vieţuitoarelor ierbivore
Urina umana
contine in procente destul de mari elemente precum azotul, fosforul si potasiul,
-urina umana poate fi folosita drept excelent ingrasamant in agri-cultura (urina si fecalele umane fac parte din ingrasamintele tradi-tionale orientale si sunt folosite de secole fie dupa compostare fie direct) Se pare ca efectul acesteia este cu atat mai spectaculos daca este intrebuintata impreuna cu ce-nusa rezultata in urma arderii lemnului. In multe privinte sub-stantele se completeaza in mod natural”, incearca sa explice fenomenul conducatorul studiului, Surendra Pradhan, cercetator al mediului la Universitatea Kuopio in Finland.Urina umana contine in procente destul de mari elemente precum azotul, fosforul si potasiul, iar cenusa este bogata in sub-stante nutritive care nu se rega-sesc in urina, precum calciul si magneziul. Ambele au fost folosite separat, ca ingrasamant, de secole intregi, insa de-abia acum agricultorii au venit cu ideea de a le folosi impreuna, tocmai datorita proprietatilor eficiente mai degraba complementar, decat singular.
Urina se colecteaza de la toaletele eco-friendly sau, mai simplu, fer-mierii isi pot colecta propria urina in canistre, pentru a o utiliza mai apoi ca ingrasamant la propriile culturi de rosii. Dupa aplicarea urinei ca ingrasamant, la aproximativ trei zile distanta, se adauga si cenusa ca fertilizant secundar.Studiul a dovedit ca doar urina unei singure persoane poate fi suficienta pentru a fertiliza 6.300 de rosii pe an, cantitate care poate atinge chiar un volum de 2,4 tone de rosii.
O problema ridicata cu privire la utilizarea urinei pentru fertilizarea culturilor ar fi anumite elemente regasite in componenta acesteia, cu precadere ramasitele din anti-conceptionale care, cred unii, ar putea afecta negativ recoltele. Cercetatorii nu neaga existenta acestei probleme, dar sunt de parere ca ”in orice caz, in mica masura, in cadrul unei familii, cantitatea de reziduuri farma-ceutice prezente in urina este destul de scazuta si poate fi acceptabila”.Inclusiv ingrasa-mintele actuale comerciale contin, de ani de zile, reziduuri hormonale si farmaceutice si nu au prezentat niciun risc pentru agricultura, sustin expertii. In orice caz, cercetatorii privesc mai degraba latura eficienta a procedeului si spera ca descoperirile cu privire la utilitatea urinei vor contribui la dezvoltarea unei atitudini pozitive in ceea ce priveste folosirea acesteia impreuna cu cenusa, drept ingrasaminte - ca rezultatele nu se afirma numai in cresterea productiilor si imbunatatirea calitativa a recoltelor de rosii, dar si in reducerea contaminarii apei si in controlul calitatii solului si al emisiilor de azot.






















FERTILIZATOR
Urzica vie

Contine azot,fosfor dar si microelemente
Se poate folosi planta tocata marunt si introdusa in cuiburile in care urmeaza sa plantam rosii, ardei, vinete, dar si pe santuri facute langa stratul de castraveti. Se acopera cu pamant si daca nu a plouat se uda si deasupra.
macerat de urzica. - meto-da descrisa in cartea,,Gradina de le-gume ecologice- Agnes Gedda: “Pentru a prepara solutia de urzici, pu-teti folosi orice recipient; atentie, insa, vasul respectiv nu trebuie sa fie din metal. Se umple recipientul pe trei sferturi cu urzici proaspat taiate. Evitati sa puneti radacini sau florile acestora fiindca v-ar putea invada legumele cu un covor de urzici. Se foloseste un kg de plante la 10 litri de apa. Dupa ce ati pus urzicile usor zdrobite in recipient, turnati apa de ploaie pana la 5 sau 10 cm de buza (marginea) recipientului, amestecati ca sa iasa aerul si acoperiti cu un capac daca vreti sa evitati mirosul. Fermentatia are loc 15 zile , dupa care se strecoara solutia si se toarna in recipiente inchise (peturi, poate) pe care sa le pastrati mai multe luni. Fiindca nu se foloseste asa concentrata solutia ci se dilu-eaza in apa, cand se foloseste, o masura de solutie de urzici la 5 ma-suri de apa si cu aceasta se uda plantele pe pamantul de deasupra radacinilor sau daca rosiile sunt deja musu-roite se face un sant de jur impre-jur si asa se uda cu acest ingrasa-mant. Nu se intampla nimic daca se stropeste planta pe frunze, insa nu pe roua, nu pe soare in mijlocul zilei si nu pe canicula.” Urzica este si fungicid si insecticid,























AMENDAMENTE




Clorura de calciu

este incoloră şi uşor solu-bilă  în apă cu care poate forma repede soluţii suprasaturate. Se prezintă sub formă spongioasă şi higroscopică şi conţine 16% Cl si 19% Ca. pentru corectarea reac-ţiei alcaline
Gipsul
 Sulfat de calciu
conţine 79% sulfat de calciu si aproximativ 21% apă. pentru corectarea reacţiei alcaline
Dolomitul
carbonat de calciu (54%) cu carbonat de magneziu
este un amestec de carbonat de calciu (54%) cu carbonat de magneziu (45%), conţine 25-30% CaO şi are efect de neutralizare mai mare decât piatra de var măcinată. Datorită conţinutului ridicat de magneziu se recomandă a se aplica mai ales în asolamentele cu trifoi, lucernă, lupin, cartof, rădăcinoase furajere, sfeclă de zahăr, varză etc. pentru corectarea reacţiei acide








Marna
Carbonat de calciu

are culoare gri şi gri-închis, conţine 15-30% Ca sub formă de carbonat de calciu şi 25-75% nisip şi argilă şi are acţiune mai rapidă decât piatra de var măcinată.
Marnele mai bogate în argilă sunt mai potrivite pentru solurile nisipoase, iar cele bogate în nisip pentru solurile argiloase. La noi în ţară, local, se foloseşte o marnă numită polechim sau polochim care conţine 13-20% carbonat de calciu şi 32-35% argilă. pentru corectarea reacţiei acide




Piatra de var măcinată
se produce în carierele de extragere a pietrei de var şi se prezintă sub formă de pulbere de culoare albă, cenuşie sau gălbuie. Conţine calciu (40-50%) sub formă de carbonat de calciu şi se foloseşte pe toate tipurile de sol cu reacţie acidă, de obicei toamna. pentru corectarea reacţiei acide



Tufurile vulcanice
se prezintă ca o masă spongioasă uşor fărâmicioasă, de culoare gri deschis până la gri închis şi conţin 45-56% Ca sub formă de carbonat de calciu şi 10-20% nisip si argilă. Au acţiune mai rapidă decât piatra de var măcinată pentru corectarea reacţiei acide


Praful de lignit
sulf
conţine sulf şi acizi humici şi este eficient mai ales pe soloneţurile care fac crustă pentru corectarea reacţiei alcaline
ÎNGRĂŞĂMINTE MINERALE NATURALE




Zgura lui Thomas
Fosfor total (P2O5)–11-24%
Fosfor asimilabil(P2O5)–10-24%
Calciu (CaO) – 38-50% Magneziu (MgO) – 2-5%Mangan (MnO) – 5-13% Fier – 8-15%
este un produs secundar din procesul de prelucrare a fontei în oţel. Se prezintă sub formă de pulbere fină şi are culoarea cenuşie negricioasă. Este un îngrăşământ puţin solubil în apă, dar solubil în acizi slabi şi citrat de amoniu.










Cenuşa









Potasiu,fosfor,magneziu si microelemente
Este un îngrăşământ pota-sic care conţine însă şi însemnate cantităţi de fosfor, calciu, magne-ziu şi microelemente. Se poate aplica pe toate tipurile de sol şi în orice perioadă de timp: înainte de afanare, la pregătirea terenului pentru însămânţare şi în timpul vegetaţiei culturilor.
Cenuşa se poate folosi la tratamentul seminţelor (10-15kg/ ha), localizat pe rând (100-200 kg/ ha) sau la cuib (15- 20 g la fiecare cuib), concomitent cu semănatul şi foliar sub formă de soluţii (50-150 g cenuşă dizolvată în 10 l de apă).







Dolomite






Carbonat de calciu, carbonat de magneziu
este un amestec de carbo-nat de calciu (54%) cu carbonat de magneziu (45%), conţine 25-30% CaO Corecteaza reactia acida cu efect de neutralizare mai mare decât piatra de var măcina-tă.Datorită conţinutului ridicat de magneziu se recomandă a se aplica mai ales în asolamentele cu trifoi, lucernă, lupin, cartof, rădăcinoase furajere, sfeclă de zahăr, varză etc.
Kiseritul
Sulfat de magneziu de origine marina
Corecteaza reactia acida a solului
Granitul
în afară de siliciu (50-65% SiO2) mai conţin potasiu (3-10% K2O), magneziu (2-7% MgO) şi o gamă largă de microelemente.
Problemele acestor îngrăşăminte sunt costurile mari cu mărunţirea şi gradul redus de solubilitate al elementelor nutritive.corecteaza reactia alcalina a solului.

Bazaltul
Porfirul
  • Fertilizarea de baza consta in inglobarea ingrasamantului in sol, toamna sau primavara, inainte de initierea unei culturi. Ingrasamantul, care poate fi chimic sau organic, se incorporeaza in sol odata cu sapatul.
  • Fertilizarea de tip starter se face chiar in momentul plantatului, ea are rolul de a oferi plantutelor toate substantele nutritive necesare pentru a se dezvolta rapid si armonios. In functie de tipul culturii pe care o initiem, ingrasamantul se poate aplica la cuib sau pe randuri.
  • Fertilizarea faziala se utilizeaza, dupa cum ii spune si numele, in diferitele faze de dezvoltare ale plantelor. Ea se face atat radicular (ingrasamantul va fi absorbit la niveul radacinii) cat si extraradicular (se aplica la nivelul frunzelor).
·         Azotul este foarte important în formarea proteinelor în plantă. Stimulează creşterea tulpinii şi a frunzelor.
·         Fosforul joacă un rol foarte important în respiraţie şi aport de energie.
·         Potasiul dă fermitate plantei, precum şi un important sistem radicular.
·         Sulful este necesar formării de compuşi organici, de vitamine şi ai altor compuşi ai plantei.
·         Calciul influenţează creşterea şi forţa plantelor.
·         Magneziumul este necesar pentru fotosinteză.





14 comentarii:

  1. ma inclin, concis si informat text - cum ne-ai obisnuit deja.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Multumesc pentru vizita si apreciere. O zi minunata sa aveti.

      Ștergere
  2. Multumesc pentru informatii. Multe si utile. Totusi, din cite am vazut, promovati permacultura. Eu asa v-am gasit. Ori, in cele de mai sus se vorbeste de inglobarea ingrasamintului in sol odata cu saparea. Deci, sapam sau nu? Folosim ingrasaminte care necesita saparea pamintului, sau nu? Daca intrebarea mea dovedeste necunoasterea principiilor de cultivare a plantelor, acesta este adevarul :).

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Multumesc pentru vizita si aprecieri. In principiu sunt atasat valorilor permaculturii si nu sunt de acord cu aratura in special aratura adanca, din considerentul ca distruge ceea ce natura a cladit in straturile de sol de sus in jos si de jos in sus. Toate ingrasamintele, fertilizatorii si amendamentele prezentate sunt naturale ceea ce nu inseamna ca la putem folosi fara discernamant. La fel cum plantele medicinale se pot transforma din leacuri in otravuri printr-o folosire incorecta la fel se petrece si cu ingrasamintele naturale. O zi minunata.

      Ștergere
  3. m-a uimit treaba cu urina umana. n-as fi crezut, dar de ce nu?!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Buna ziua, multumesc pentru vizita. In ce priveste folosirea ca ingrasamant a urinei umane exista in statele vestice mai multe curente sau tabere in timp ce asiaticii o folosesc de mii de ani in cultivarea plantelor.Pana la urma cred ca spiritul pragmatic va invinge.
      O zi buna.

      Ștergere
  4. Da foarte interesant, ingrasamant cu urina umana dar cum spune si Cristina , de ce nu? foarte interesat si de invatat ,aseara am citit pe fuga dar acum in fata unei cafele am aprofundat bine de tot. O singura nelamurire, urina umana se foloseste nediluata? SA AVETI O ZI BUNA!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Va multumesc pentru vizita. Din ceea ce-am citit referitor la modul in care se foloseste urina in zona asiatica rezulta ca aceasta nu se dilueaza. O alta modalitate este folosirea ca activator de compost, iar din filmuletele de pe youtube se amesteca cu apa in tancurile pentru udare( nu se precizeaza proportia). O zi minunata.

      Ștergere
  5. daca va poate fi cu ceva de folos informatia, va spun ceva: vecinul meu de peste gard isi deverseaza fosa septica (! nu ma intrebati cum suport ... ) pe terenul din spate. are mult teren, iar partea asta unde isi arunca dejectiile din fosa e cultivata cu lucerna, pe care o paste din cand in cand un cal. lucerna e mare, verde si pare foarte sanatoasa, calul nu stiu daca e acelasi an de an, dar pot presupune ca da, asa ca eu cred ca se poate si nu doar cu urina, ci si cu .... Sigur, nu cred ca e o practica sanatoasa cap-coada ce face el, caci in mod cert polueaza prima panza freatica si cred ca e si interzis de lege, dar o fertilizare la baza catorva cuiburi de rosii cred ca nu face mare rau. ce ziceti?

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Buna ziua si multumesc pentru exemplu. Cunosc mai multe exemple de folosire a fecalelor umane ca fertilizant dar, numai dupa o perioada de compostare, timp in care sa dispara virusii si bacteriile cu care fecalele pot fi contaminate. In orient folosirea fecalelor umane este ceva obisnuit de foarte mult timp. Si in statele vestice se incepe folosirea fecalelor odata cu folosirea toaletelor uscate. Acestea se composteaza si apoi devin ingrasamant. Multumesc pentru vizita si va doresc o zi calduroasa si plina de soare.

      Ștergere
  6. Urina umana se diluiaza in proportie de 1/5-7. Da rezultate foarte bune. Spor la treaba.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Multumesc pentru informatie, vizita si urari. O seara linistita.

      Ștergere
  7. Buna ziua!

    Am de redus gradul de retinere a apei intr-un sol pe care il socotesc argilos desi este negru si ar putea fi dupa unele pareri cernoziom.I-am luat ph-ul si are 7 fix.Am adus un metru cub de compost uscat de pasari de la o avicola.Cat ma sfatuiti sa folosesc? In ce proportie sa amestec pamantul argilos cu compostul fermentat de cativa ani uscat, la care m-am gandit sa mai pun si pietris ?Mentionez ca pamantul meu asa cum era mi-a uscat semi arbustii de lavanda pe care ii avem in gradina.Pamantul dinainte pe care l-am schimbat in dorinta de a aduce unul mai bun permitea o crestere normala a acestor plante. Am cca 30 mp si cca 3 metri cubi de pamant de schimbat/imbunatatit.
    Multumesc!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Buna dimineata.Nu sunt specialist in agricultura si nici in imbunatatirea solului, parerea mea este ca, perntru a obtine un sol bun e nevoie de cat mai multa substanta organica, si aici ma refer la compost care se adauga la suprafata solului, mulcire cu paie si masa vegetala care sa acopere in permanenta solul si poate un adaos de minerale cu granulatie mica pentru cresterea porozitatii. Adaugand an de an compost maturat si inglobandu - l treptat la suprafata solului, mulcind in permanenta cu strat gros de paie si vegetale, in 5-6 ani veti obtine un sol natural bogat si permeabil. Weekend placut.

      Ștergere